MINCIUNĂ: Organizarea scrutinului în străinătate este responsabilitatea Guvernului prin MAE, nu a ambasadelor.
Context
26 mai 2019. În ziua votului pentru alegerile europarlamentare și a votului la referendumul convocat de președintele României, Klaus Iohannis, imagini preluate de presă arată cozi la secțiile de votare de la Nurnberg, Londra, Roma, Viena, Torino, Bruxelles, Paris, Marsilia, Ulm, Lutton, Dublin, Valencia, Limassol, Praga, Bristol, Munchen, Berlin sau Stuttgart. Numeroase filmări de la fața locului transmise pe Facebook de participanți atestă că mii de români aflați în străinătate au protestat și au cerut să voteze, după ce au stat la cozi de ore și nu au ajuns în secție până la închiderea urnelor.
Dan Barna, liderul USR consideră că Guvernul Dăncilă i-a tratat rușinos pe românii din diaspora și le-a făcut și o promisiune acestora: „Cerem formal și explicit demisia Guvernului Dăncilă pentru mizeria făcută cetățenilor din Diaspora după experiența din 2014. Acest lucru este de neacceptat. USR-PLUS le promite românilor din diaspora că nu vor mai fi niciodata gazați și batjocoriți!
Votul prin corespondență va fi o prioritate pentru USR Plus. Românii din Diaspora merită să-și exprime votul civilizat și nu stând ore întregi prin cozi pentru că un guvern incompentent nu e în stare să trimită cabine„, a spus Barna într-o conferință de presă.
Ludovic Orban, președintele PNL, a anunțat că va formula plângere penală împotriva ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu:„Este revoltător cum sunt umiliți românii din diaspora”, a spus liderul PNL.
„Am luat decizia de a formula plângere penală împotriva ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu și împotriva celor care au fost implicați în organizarea votului în diasporă. Este revoltător, strigător la cer cum sunt umiliți românii, frații noștri din diasporă. Este revoltător că, după ceea ce s-a întâmplat în 2014, Guvernul și Ministerul de Externe au premediatat să împiedice exercitarea dreptului de vot al românilor din diasporă”, a anunțat Ludovic Orban.
„Toată lumea știa că există o intenție de prezență la vot masivă în toate țările în care sunt români plecați la muncă în străinătate, în care sunt comunități de români. Ministerul de Externe a refuzat, practic, orice solicitare de creștere a numărului de secții de votare. Chiar și în condițiile în care s-a mărit puțin numărul de secții, nu a existat niciun fel de preocupare pentru a fluidiza derularea procedurii de vot. Numărul de cabine de vot a fost menținut în mod deliberat foarte mic, astfel încât să se reducă la maximum numărul cetățenilor români din diasporă care pot să își exercite votul”, a precizat PNL.
Ministerul Afacerilor Externe declara că a deschis 441 de secţii în afara ţării și a susținut că este un număr record, în comparaţie cu alegerile anterioare pentru Parlamentul European, din 2014 și 2009, când au fost deschise 190 de secţii. Cele mai multe secții de votare sunt organizate în Italia – 76, dintre care 5 la Roma, în Spania – 50, în Republica Moldova -36, în SUA – 31, în Marea Britanie – 29, în Germania – 25, în Franța – 17, în Austria – 9, în Belgia – 8. „În Israel, românii din străinătate vor putea vota la patru secţii: două la Tel Aviv, una la Ierusalim şi una în Haifa. În Irak, românii din străinătate vor putea vota la ambasadă, în Bagdad, sau la secţia consulară din Erbil.
Ministerul Afacerilor Externe susține că „este un număr record de secții de votare în afara țării, în comparație cu alegerile anterioare pentru Parlamentul European (2014, 2009 și 2007 – când au fost organizate 190 de secții/)…Comparativ cu referendumul național pentru revizuirea Constituției din 2018 (378 de secții), au fost organizate 63 de secții în plus, iar în comparație cu alegerile parlamentare din 2016 (417 secții), cu 24 mai multe secții de votare”.
VERIFICARE
Ciprian Mihali, fost ambasador al României în opt țări africane, (în Senegal și în alte șapte țări din Africa de Vest), consideră că nu ambasadorii pot fi vinovați de ce s-a întâmplat. „Ambasadele cunosc numărul de români din fiecare țară (cu aproximație) și propun un anumit număr de secții de votare. Numărul de secții de votare este decis de Guvern și de MAE. Coordonatorul alegerilor în Diaspora este secretarul general al MAE, el taie si spânzură”, a explicat fostul ambasador pentru Detectorul de Minciuni.
Ambasadorul a explicat că, dacă în Spania s-au cerut 200 de secții de votare și s-au aprobat 40 sau 50, decizia aparține exclusiv Guvernului român, ambasadele nu au niciun cuvânt de spus în privința numărului de secții. Apoi: celalalt factor care a încetinit procesul de votare a fost birocracția, semnături pe liste, scanari de documente, scris de mână etc. „În secția unde am votat eu, în 14 ore au votat 1500 de oameni, ceea ce e îngrozitor de puțin. Asta înseamnă ca procesul electoral a fost foarte îngreunat de birocrația decisă tot de guvern”.
Componența secțiilor de votare e decisă de partide.„Când ai două doamne de la PSD si ALDE care se mișcă încet, când ai unul sau doi reprezentanți ai partidelor care nu vin în comisie, totul se îngreunează. Oamenii din ambasade s-au dat de ceasul morții să asigure fluiditatea, dar a depins foarte puțin de ei. Secțiile le aprobă guvernul român”, a mai declarat Ciprian Mihali.
Într-o postare ulterioară, fostul ambasador Mihali și-a sintetizat punctul de vedere în felul următor:„Mincinosul patologic Dragnea minte că organizarea secțiilor de votare în ambasade depinde de ambasadorii din țările respective. Este o minciună groaznică, ambasadorii din Franța și Spania și-au făcut datoria cu cinste și cu eroism. Numărul secțiilor de votare este decis de Guvernul României și de MAE, nicidecum de ambasade. Ambasadele trebuie doar să gestioneze dezastrul și rușinea provocate de guvern. De aceea, țin să îi salut pe ambasadorii noștri din aceste țări și pe oamenii devotați din preajma lor. Să fie limpede: toată vina pentru noua batjocorire a diasporei revine Guvernului, ministrului de externe și secretarului general al MAE”.
Teodor Baconschi, fost Ministru de Externe și fost ambasador al României în Franța, ne-a explicat organizarea votului în străinătate :„Ambasadorii fac o estimare asupra participării și propun un număr de secții. Dar numărul de secții, numărul de ștampile pe secție și numărul de buletine se decid în conducerea MAE. Secretariatul General centralizează propunerea oficiilor, dar ministrul aprobă. Formal, ministrul, dar fiind mereu o chestiune politică, e posibil să se discute și cu prim-ministrul. Partidul de guvernământ dă <linia> iar PSD, știind că are în diaspora o majoritate ostilă, a fost mereu pentru măsuri de descurajare a votului. Când eram ambasador și au avut loc alegeri, eu am pus secții – două la ambasadă – una în fiecare consulat general. Am adus grilaje care să disciplineze fluxul intrare-ieșire. Cam atât. Dar parcă acum 10 ani nu erau atâția votanți, presiunea era mai mică”.
Vasile Popovici, fost ambasador al României în Portugalia (2006-2011) și Maroc (2011-2016), a explicat și el , duminică seara, pentru HotNews.ro, procedura prin care Ministerul Afacerilor Externe stabilește numărul secțiilor de votare pentru românii din Diaspora. El a arătat că, din propria sa experiență de ambasador, șefii de misiuni diplomatice trimit, cu 2-3 luni înainte de votare, infograme prin care propun secretarului general al MAE un anumit număr de secții de vot, în funcție de numărul românilor din țara respectivă, dar decizia se ia în final de către conducerea ministerului.
„Din propria experiență, a spus Vasile Popovici, Ministerul de Externe face presiuni pentru reducerea numărului de secții, pentru că nu le convine să aibă secții multe. Acest proces se face scris sau telefonic, uneori, deci ambasadorii nu au întotdeauna dovezile. Apoi ambasadorii trimit al doilea rând de infograme în centrala MAE, care răspund la solicitarea ministerului.Toată conducerea ministerului – Meleșcanu, Ciamba, toți secretarii de stat plus secretara generală, care conduce tot ce este logistică în minister – toți sunt responsabili. Potrivit legii și potrivit modului de organizare a MAE aceste hotărâri au fost propuse de secretarul general al MAE și validate în ședința conducerii ministerului. Sunt sigur că ei au făcut ceea ce le-au cerut Dragnea și Tăriceanu”.
Erik Boog, primarul din Diemen, o localitate limitrofă orașului Amsterdam a ieșit să stea de vorbă cu românii care au stat de dimineață la coadă pentru a vota și le-a spus acestora că votul nu a fost organizat într-un mod democratic, adăugând că este „teribil” ce s-a întâmplat și că i-a spus deja ambasadorului României că nu va mai permite așa ceva niciodată în orașul său, conform unei transmisii Digi 24. Erik Boog le-a spus românilor că este alături de ei și că îi pare rău că nu și-au putut exercita dreptul la vot, adăugând că este nedemocratic ca alegerile să fie organizate atât de prost.
„Ei spun că au făcut tot ce era posibil azi, dar aceasta nu este calea democratică. Vreau ca toată lumea să aibă posibilitatea de a-și exprima opțiunile, de a vota, pentru că este foarte important pentru procesul democratic. Vor închide ușile la ora 21 și mulți oameni de aici și din alte orașe nu vor putea vota. Asta nu e bine, nu este democratic.Voi sta de vorbă cu ministrul și i-am spus ambasadorului, eu nu voi mai permite să se întâmple niciodată așa ceva în orașul meu. Trebuie să garantăm niște alegeri bine organizate în țară și în Europa. Sunt alături de voi, apreciez că ați venit aici astăzi. Tot ce pot face acum pentru voi este să mă folosesc de contactele mele pentru a schimba ceva. Este teribil ce s-a întâmplat. Apreciez că ați venit!”, a spus primarul olandez, citat de Digi 24.
Cristian Preda, fost europarlamentar, pentru Detectorul de Minciuni: „Nu ambasadorii sunt de vină. Ei au organizat mai multe secții de vot. Logistica era responsabilitatea MAE. Logistica însemna cabine, ștampile, personal suplimentar. MAE decide și dacă se cumpără un creion. În plus, când s-a constatat criza, era nevoie de o OUG pentru a prelungi votarea. Dăncilă a refuzat, deși de data asta chiar era o OUG. Era o urgență”.
Cătălin Avramescu, fost ambasador în Finlanda și Estonia, comentează astfel situația pe Facebook:„Bătaie de joc. PSD trebuie desființat ( …) Am stat peste 5 ore la coadă să votez, la Eindhoven. Nu am reușit. Când am plecat (…) mai erau sute de persoane în fața mea, nu cred ca au reușit toți să voteze. La fel ca în 2014, PSD a făcut totul pentru a-i împiedica pe românii din diaspora să voteze”.
Mihnea Motoc, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, reprezentant permanent al României pe lângă Uniunea Europeană între 2008 și 2015, nu a reușit să voteze și descrie astfel situația:
„După 3 ore de stat la coadă, orele 21 m-au găsit la zece metri de intrarea în Reprezentanța unde am lucrat șapte ani. Nu am putut vota. La fel ca mai multe sute de compatrioți. Aceeași umilință – de nejustificat – a cozilor astronomice, aceeași indignare în fața imposibilității de a-ți exercita dreptul elementar de vot, aceeași strângere de inimă pentru diplomații care muncesc până la epuizare în comisiile de votare. Mă insultă surpriza celor ce refuză să înțeleagă că o parte mare de Românie trăiește altundeva și că ea poate dori la fel de mult ca cei din țară să își exprime opțiunile. Resursele pentru votul în exterior nu se pot determina rigid pornind de la prezumția negativă, ci trebuie construite pe așteptarea că oamenii vor dori să vină la vot. Mobilizarea extraordinară e însă ce contează cel mai mult. Întotdeauna mi s-a demonstrat că greșeala primă în tot ce ține de alegeri e subestimarea sagacității politice colective. Națiunea are întotdeauna dreptate!”.
Teodor Meleșcanu, Ministru de Externe, a intervenit pe Facebook cu următoarea postare:
„…Este clară necesitatea de a schimba sistemul de vot!Ambasadele și consulatele nu vor putea face față cu sediile și implicit cu personalul existent, pentru a evita dificultățile în zonele cu o populație densă. Prelungirea programului ar fi o soluție dacă în mod legal este posibilă! Oricum pentru punctele cu mare aglomerare, va asigur că toți cei care se găsesc în clădire sau în curtea secțiilor de vot, vor putea vota astfel încât să–și poată exprima opțiunile electorale!”
Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a susținut duminică noapte, într-o intervenție telefonică la Digi24, că el și-a „făcut datoria” în ce privește organizarea votului din Diaspora, unde, la fel ca în 2014, românii au format cozi imense la secțiile de votare, iar mulți dintre ei nu au reușit să-și exercite votul. „Eu am cerut de la consulate datele, toate propunerile privind numărul secțiilor le-au făcut ambasadale și consulatele, ele ne-au dat propunerile de înregistrare a unor secții suplimentare, toate secțiile cerute au fost înființate”, a spus ministrul.
Întrebat de Olguța Vasilescu, aflată în studioul Antenei 3, dacă nu cumva au fost probleme tocmai la ambasadele unde „Klaus Iohannis și-a trimis ambasadorii”, ca Germania sau Marea Britanie, ministrul de externe a confirmat. De asemenea, Meleșcanu a concluzionat:„Cât despre demisie, eu personal nu am ce să-mi reproșez. Văd însă nevoia de a găsi o soluție ca aceste lucruri să nu se mai pună în cârca Ministerului de Externe și a ministrului de Externe, lucru care este total incorect”.
PRECEDENT
Cu cinci ani în urmă, în 18 noiembrie 2014, alegerile pentru Diaspora s-au desfășurat și atunci cu mari dificultăți. La acel moment tot Teodor Meleșcanu era ministru de Externe și declara:„Legea 370/2004 în forma actuală nu mai corespunde realității actuale și cerințelor demografice ale românilor din străinătate”, confirmând astfel afirmațiile președintelui Iohannis, care a cerut partidelor politice să înceapă discuțiile pe legea votului electronic și a votului prin corespondență.
Teodor Meleșcanu și-a anunțat atunci demisia de la MAE spunând:
„Nu toți cetățenii români din străinătate și-au putut exercita dreptul de vot și acest lucru trebuie asumat. Și cum sunt un om de onoare, îmi asum acest fapt și îmi depun mandatul de ministru”.
Dificultățile la care au fost supuși românii din diaspora care și-au dorit să voteze, confirmate de imagini video, fotografii și sute de mărturii, au stârnit reacții dure în țară: politicieni, publiciști și analiști au cerut ca situația să fie asumată de cei responsabili mergând până la a cere demisia guvernului Dăncilă și înaintarea unei plângeri penale.
Departe de a-și asuma vreo responsabilitate, președintele PSD Liviu Dragnea a declarat la prezentarea estimărilor exit poll că ambasadorii se fac vinovați de haosul creat. Replicile nu au întârziat să apară. Vasile Popovici, fost ambasador al României în Portugalia (2006-2011) și Maroc (2011-2016), Ciprian Mihali, fost ambasador în opt țări din Africa au denunțatezinformarea, arătând că nu ambasadele ci Guvernul, prin Ministerul de Externe organizează algerile și trebuie să își asume responsabilitatea pentru organizarea dezastruoasă.
În timpul scrutinului Teodor Meleșcanu a pretins că urmează să evalueze situația din diaspora și apelul alianței USR-PLUS de prelungire a programului de votare și a susținut că imensele cozi la secțiile de votare s-au format din cauză că românii s-au înghesuit doar la ambasade și consulate și nu s-au orientat și spre alte secții de votare amenajate în țările respective.
„Minte cum respiră această fosilă și ne prostește ca în 2014. Domnule ministru, în Belgia nu sunt decât 8 secții de votare, din care 6 la ambasadă, consulat și reprezentanță. La toate cele 8 secții sunt cozi uriașe, de 4-5 ore. In Olanda și Luxemburg la fel. Unde să mergem să votăm? La 100.000 de cetățeni români era nevoie de cel puțin 20 de secții”, a fost replica lui Ciprian Mihali, fost ambasador.
Clotilde Armand, candidată USR-Plus a sugerat că e vorba de o faptă penală:
„Vreau să-i transmit acest mesaj d-lui Meleșcanu: Art. 385 din Codul penal „Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”.
CIFRE
Peste 357.000 de persoane au reușit să voteze (până la ora 22:00, ora Bucureștiului), cel mai mare număr de alegători din străinătate înregistrați după al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2014. Cel mai mare număr de alegători a fost înregistrat la trei secții de votare din Londra, urmate de cele din Antwerp (Belgia), Hamburg (Germania), Chișinău (Moldova), Bruxelles (Belgia), Le Blanc Mesnil (Franța) și Regensburg potrivit datelor oficiale ale Biroului Electoral Central – BEC.
Pe țări, majoritatea românilor au votat în Italia (aproape 79.000), Spania (51.000), Marea Britanie (40.000), Moldova (37.800), Germania (37.300) și Franța (22.500). Românii din străinătate sunt în mare parte pro-UE și, în mod tradițional, au votat împotriva Partidului Social Democrat (PSD). Astfel, voturile lor ar putea face diferența și vor determina câștigătorii alegerilor europene din acest an, deoarece exit poll-ul în România a arătat trei partide fruntașe, cu mici diferențe între ele.
Din cei 357.000 de alegători care și-au exercitat votul în străinătate, peste 355.000 au votat și în referendumul pentru justiție organizat la cererea președintelui Klaus Iohannis.
CONCLUZIE
MINCIUNĂ
Atât Liviu Dragnea, susținut de ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, au dezinformat afirmând că organizarea dezastruoasă a scrutinului în străinătate care a împiedicat zeci de mii de cetățeni români să voteze, este responsabilitatea ambasadorilor. Răspunderea revine Guvernului prin MAE.
Sursă poze:
Dan Barna: https://www.facebook.com/DanBarnaUSR/photos/a.207258463017792/569499393460362/?type=3&theater
Ludovic Orban: http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=272&leg=2012&cam=2
Ciprian Mihali: https://www.facebook.com/ciprian.mihali
