MINCIUNĂ: Ministrul român de resort motivează impedimente procedurale care nu reies nici din legislație, nici din practica europeană și nici din declarațiile trecute. Practic, nimic nu împiedica România să-și prezinte candidatura.
Context
România, ca țară membră a Uniunii Europene, avea termen până pe 6 mai să se înscrie în competiție pentru a găzdui nou-înființata Autoritate Europeană a Muncii (AEM), dar nu și-a depus candidatura. Alte patru țări, care, la fel ca România, nu găzduiesc încă nicio altă agenție europeană, au făcut-o: Slovacia, Cipru, Bulgaria și Croația. Acest fapt a fost reproșat de Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, scrie pe pagina sa de Facebook în 10 mai.
„Ministrul Muncii ori habar nu are regulile europene, ori minte deliberat pentru a-și ascunde incompetența. Am acuzat astăzi Guvernul Dăncilă că nu și-a depus candidatura pentru ca România să găzduiască nou-înființata Autoritate Europeană a Muncii, deși țara noastră ar fi avut cele mai multe șanse să obțină găzduirea acestei instituții. Suntem una dintre cele 5 state membre UE care nu găzduiesc nicio instituție europeană și suntem țara cu cea mai mare populație și cu cea mai mare întindere dintre aceste state”, susține europarlamentarul care a adăugat că ministrul Marius Budăi a spus o bazaconie când a motivat absența României în competiția pentru AEM prin dorința de a fi imparțială, fiindcă se află la președinția rotativă a Consiliului UE.
„Nimic mai fals! Niciun regulament european nu-i interzice României să participe la competiție. Imparțialitatea despre care vorbește ministrul Budăi înseamnă să nu te folosești de președinție ca să influențezi decizia în favoarea țării tale, nu să nu participi la competiție. Este ca și cum ai spune că o țară care găzduiește Campionatul Mondial de Fotbal nu poate participa la competiție. România putea participa la competiție și vă ofer eu o soluție pentru a evita suspiciunea de lipsă de imparțialitate: Guvernul României să nu prezideze ședința Consiliului în care se decide câștigătoarea competiției.
Siegfried Mureșan
Lucru asemănător s-a întâmplat la negocierile privind numirea procurorului-șef european. În mod normal, România, ca stat care deține președinția Consiliului UE, trebuia să conducă delegația de negociere cu Parlamentul European. Dar cum unul dintre candidați era din România, respectiv, Laura-Codruța Kovesi, s-a decis ca delegația de negociere să fie condusă de reprezentanții următoarelor trei președinții”
Siegfried Mureșan detaliază conflictul său cu Guvernul pe această temă într-o altă postare publică:
„PSD – ALDE a REFUZAT ca România să găzduiască Autoritatea Europeană a Muncii. De două ori am făcut apel public Guvernului României să depună o candidatură serioasă pentru a găzdui această nouă instituție europeană. Prima dată în martie, după ce Consiliul UE a publicat procedura de selecție a noului sediu, a doua oară la începutul lunii aprilie, când am votat în Parlamentul European regulamentul privind funcționarea instituției. Am insistat ca România să se înscrie în această competiție fiindcă știam că are cele mai multe șanse să câștige. În primul rând fiindcă este una dintre cele 5 țări membre ale UE care nu găzduiesc încă nicio instituție europeană și fiindcă este cea mai mare dintre aceste țări. Celelalte țări sunt Bulgaria, Croația, Cipru și Slovacia. În al doilea rând, fiindcă cerințele privind facilitățile pe care trebuie să le aibă noul sediu și noul oraș-gazdă pot fi îndeplinite cu ușurință de un sediu din București”.
La finalul perioadei de depunere a candidaturilor, trei din cele patru țări care nu găzduiau o instituție UE și-au depus candidatura pentru găzduirea AEM: Bulgaria (Sofia), Slovacia (Bratislava ) și Cipru (Nicosia), alături de Letonia (Riga), țări și orașe mult mai mici și cu resurse mai mici decât România și București. Letonia, o țară cât 5 județe din România, găzduiește deja o instituție UE și nu renunță în a găzdui și AEM.
„Este un nou mare eșec al Guvernului Dăncilă mai ales că se întâmplă în timpul Președinției române a Consiliului UE. Mai ales că această instituție s-a înființat în timpul președinției române și, cel puțin teoretic, guvernul știa exact ce implică găzduirea acestei autorități”, a mai afirmat europarlamentarul PNL.
Într-o postare publică pe Facebook, Ministrul Muncii, Marius Budăi a justificat nedepunerea candidaturii din partea României ca pe un act de imparțialitate:
„Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene presupune ca statul care o asigură să acționeze imparțial, în calitate de arbitru între statele membre, astfel încât acestea să ajungă la acord pe directivele și regulamentele aflate în dezbatere. Statul care asigură Președinția Consiliului Uniunii Europene nu poate înclina balanța în situații care l-ar favoriza față de celelalte state membre. Așadar, România nu își putea depune candidatura pentru a găzdui sediul Autorității Europene a Muncii (ELA), după ce a condus negocierile între Statele Membre ale Uniunii Europene, dar și cu Parlamentul European, pentru adoptarea Regulamentului de înființare a acestei autorități. Menționăm că, după organizarea a 8 reuniuni tehnice, 7 trialoguri și două reuniuni COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți ai Guvernelor Statelor Membre ale Uniunii Europene), Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a reușit să ajungă la un acord, în data de 14 februarie, cu Parlamentul European, pe Regulamentul de înființare a ELA.
Propunerea de Regulament pentru constituirea Autorității Europene a Muncii a fost publicată de Comisia Europeană în 13 martie 2018. În concluzie, România a depus eforturi consistente pentru adoptarea Regulamentului de înființare a ELA, astfel că România nu putea să încerce să influențeze în favoarea sa stabilirea sediului, din calitatea imparțială de exercitare a Președinției Consiliului Uniunii Europene”.
Comisia Europeană a propus în martie 2018 înființarea unei Autorități Europene a Muncii (AEM), având ca obiectiv coordonarea problemelor legate de forța de muncă și asigurarea accesului la protecție socială pentru toți salariații și lucrătorii independenți. „Obiectivul acestui nou organ este de a sprijini statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE în domeniul mobilității transfrontaliere a forței de muncă și al coordonării securității sociale, inclusiv în ceea ce privește libera circulație a lucrătorilor, detașarea lucrătorilor și serviciile cu grad ridicat de mobilitate”, conform CUE.
Au urmat câteva etape de pregătire și stabilire a unor criterii de lucru, iar în mai anul acesta s-a ajuns la etapa stabilirii statului gazdă pentru această nouă Autoritate.
Pentru găzduirea viitoarei Autorități Europene a Muncii au depus oferte până la data stabilită oficial, 6 mai: Slovacia, Cipru, Letonia și Bulgaria. Pe baza evaluării făcute de Comisia Europeană, reprezentanții statelor membre vor avea o discuție în COREPER, la 5 iunie. În urma unui vot care va avea loc în cadrul Consiliului EPSCO (Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori) din 13 iunie, decizia finală va fi luată de comun acord de către reprezentanții statelor membre.
Verificare
Am cerut informații oficiale pe acest subiect și am primit un comunicat de la Consiliul Uniunii Europene care explică procedura în acest caz și confirmă neparticiparea României în competiție. Din comunicat rezultă și faptul că, legal și procedural, România nu era împiedicată să participe.
Comunicatul Consiliului Uniunii Europene din 13 mai 2019: https://www.consilium.europa.eu/en/policies/seat-selection-ela/
„Procedura privind decizia asupra sediului Autorității Europene de Muncă a început pe 13 martie 2019. Această decizie necesită acord comun între statele membre.
Oferte de găzduire a Autorității Europene de Muncă:
Patru țări membre UE au trimis oferte la Consiliul European pentru a găzdui sediul viitoarei Autorități Europene de Muncă, în următoarele orașe: Bratislava, Nicosia, Riga și Sofia.
Care sunt pașii procedurii de selecție a noului sediu?
Care sunt pașii procedurii de selecție a noului sediu?
- ofertele statelor membre de a găzdui ELA, trimise până la data de 6 mai 2019
- o evaluare a ofertelor de către Comisie, bazată pe criteriile stabilite: înainte de 3 iunie 2019
- o discuție politică bazată pe evaluarea Comisiei în cadrul meeting-ului Coreper 1 din data de 5 iunie 2019
- o decizie prin vot între reprezentanții tuturor statelor membre în cadrul Cosiliului pentru Angajări, Politici Sociale, Sănătate și Politici de Consum, pe 13 iunie 2019
Criteriile evaluării:
În data de 6 martie, în cadrul Coreper 1, reprezentanții statelor membre au convenit asupra următoarelor criterii:
- echilibru geografic
- – disponibilitatea sediurilor de birou pentru ca agenția să devină operațională
- accesibilitatea locației
- facilități educaționale pentru copiii membrilor din staff-ul agenției
- acces la piața muncii, securitate socială și îngrijire medicală pentru copiii și partenerii de viață ai angajaților
Comisia Europeană a pregătit o grilă de evaluare bazată pe criteriile stabilite de comun acord de către toate statele membre. Acest document este adresat tuturor statelor membre în vederea pregătirii ofertelor lor, ca o indicație asupra modului în care Comisia își va structura evaluarea generală.
Informații oficiale despre metodologia evaluării ofertelor statelor membre vor fi incluse în evaluarea generală a Comisie. Până în 3 iunie 2019, Comisia va întocmi o evaluare generală a tuturor ofertelor primite până la deadline.
Discuția politică
Reprezentanții tuturor statelor membre vor susține o discuție politică cu privire la selectarea sediului noii agenții, bazată pe evaluarea Comisiei în cadrul Coreper 1.
Votul
Reprezentanții statelor membre vor vota pentru a stabili sediul ELA în cadrul Cosiliului pentru Angajări, Politici Sociale, Sănătate și Politici de Consum, pe 13 iunie 2019.
Background
UE urmărește să înființeze Autoritatea Europeană de Muncă (ELA) pentru a îmbunătăți cooperarea între state, contribuind la asigurarea unei mobilități juste în cadrul UE și pentru a facilita coordonarea sistemelor de securitate socială. Reglementarea obținută este de așteptat să fie adoptată formal de către Parlamentul European la mijlocul lui aprilie, și ca urmare, și de către Consiliu.
Principalele funcții ale acestui nou corp sunt:
- facilitarea accesului atât la informații despre drepturile și obligațiile privind mobilitatea muncii în cadrul UE, cât și la servicii relevante
- facilitarea și îmbunătățirea coordonării între statele membre în impunerea legilor UE relevante, incluzând facilitarea inspecțiilor comune și stabilite
- susținerea cooperării între statele membre în atacarea formelor nedeclarate de muncă- medierea și facilitarea soluțiilor în cazuri de dispute inter-statale la nivelul membrilor
Decizia asupra locației ELA necesită acord comun între statele membre.”
O situație similară a fost în 2017, când Malta deținea președinția CUE din ianuarie până în iunie 2017 și Estonia din iulie-decembrie 2017. Atunci, candidaturile pentru Agenția Europeană pentru Medicamente ar fi trebuit depuse până pe 31 iulie, 2017 iar Malta se regăsește pe lista candidaților.
Estonia nu și-a depus candidatura pentru găzduirea Agenției Europene Bancare sau pe cea a Medicamentului. Diferența constă în faptul că Estonia găzduia deja o agenție europeană, Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție, spre deosebire de România care nu găzduiește încă nicio agenție europeană.
Trebuie precizat faptul că aceste oportunități sunt limitate. Șansa de a găzdui o agenție europeană a fost oferită în cazul relocării celor de la Londra-situație generată de Brexit – și în cazul ultimei înființate, această Agenție Europeană a Muncii.
În martie 2018, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Cristea, declara că România ar putea găzdui această autoritate și că încep pregătirile. „Vom discuta săptămâna aceasta cu miniştrii de resort, iar săptămâna viitoare cu şefii de stat şi de guvern, pentru că aceştia s-au angajat deja în noiembrie 2017 că vom construi acest pilon de drepturi sociale în Uniunea Europeană. România are câteva şanse de a găzdui sediul agenţiei, una dintre şanse fiind faptul că nu are o astfel de agenţie, fiind în acelaşi timp unul dintre statele mari din UE. Depinde cum îşi va juca România această şansă“, a spus atunci Angela Cristea, citată de Agerpres.
Beate Hartinger-Klein, ministrul federal austriac al muncii, afacerilor sociale, sănătății și protecției consumatorului din Austria: „ELA( Autoritatea Europeană a Muncii) va ajuta angajații și angajatorii să facă față mai bine aspectelor complexe ale mobilității transfrontaliere a forței de muncă. De asemenea, aceasta va ajuta administrațiile naționale să-și îmbunătățească coordonarea aplicării legislației Uniunii.” (https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2018/12/06/european-labour-authority-council-agrees-its-position/)
Urmăriți linkul de mai jos pentru a vedea tabelul cu agențiile (autoritățile) europene și sediile lor, în 2017. Între timp, au fost relocate cele două de la Londra, Agenția Bancară Europeană și Agenția Europeană a Medicamentului, care s-au mutat una la Paris și alta la Amsterdam: https://www.eca.europa.eu/lists/ecadocuments/agencies_2017/agencies_2017_ro.pdf
Concluzie
MINCIUNĂ: Din declarații și documente oficiale rezultă că România nu ar fi avut o problemă procedurală dacă ar fi candidat în 6 mai pentru găzduirea Autorității Europene a Muncii. Deși se știa și anul trecut faptul că România va deține președinția CUE, atunci nimeni nu a invocat acest impediment. Prin urmare, motivul invocat de ministrul Budăi nu stă în picioare. Ministrul român de resort motivează impedimente procedurale care nu reies nici din legislație, nici din practica europeană și nici din declarațiile trecute. Practic, nimic nu împiedica România să-și prezinte candidatura. Dacă studiem facilitățile create de această Autorității Europeană a Muncii constatăm că avantajele ar fi fost considerabile.
Sursa poza Marius Budai: https://www.facebook.com/mariusconstantin.budai
