Despre

Cum a luat naștere proiectul DETECTORUL DE MINCIUNI?

Misiunea noastră este de a îmbunătăți calitatea dezbaterii publice și a susține o informare corectă a societății, pentru a consolida democrația în România. 

Proiectul DETECTORUL DE MINCIUNI a început în aprilie 2019, cu un test-pilot de monitorizare a dezinformărilor din campania electorală a alegerilor europarlamentare din 26 mai 2019, dar cu scopul de a continua activitatea pe termen lung. 

Ne dorim ca acest proiect să aibă în centrul atenției presa – cu rol principal în a fi la curent cu declarațiile de pe agenda publică, dar și cu resursele și experiența necesară în a demonstra care, dintre cele alese spre analiză, sunt false și a argumenta, cu surse credibile și avizate, adevărul. În plus, implicarea în acest proiect a redacțiilor unor publicații consacrate , asigură răspândirea informației corecte la nivel larg și contracararea efectului dezinformărilor. 

Ne dorim ca și alți actori ai societății (activiști civici, organizații non-guvernamentale, studenți la jurnalism și comunicare, instituții sau doar simpli cetățeni) să contribuie la combaterea fenomenului de dezinformare din România și să ne raporteze informațiile false pe care le sesizează în spațiul public. 

Platforma DETECTORUL DE MINCIUNI își dorește să transforme acel public pasiv la dezinformare în unul activ care să ia măsuri în stoparea acestui fenomen. 

Cine coordonează proiectul?

DETECTORUL DE MINCIUNI a fost lansat prin efortul colectiv al mai multor entități: Freedom House RomâniaGeeks for DemocracyStop Fake News in RomaniaFacultatea de Jurnalism și Științele Comunicării București și Reprezentanța Comisiei Europene în România.

În cadrul echipei de jurnaliști din proiect colaborează următoarele persoane:

Brîndușa ArmancaBrîndușa Armanca

Editor de proiect.
Este ziaristă şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. În afara sutelor de articole de presă, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volumele Televiziunea regională în România, Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt, Mesajul lui Crypto, Învață să învingi, Media culpa, Istoria recentă în mass-media.Frontieriştii, tradusă și în limba maghiară, Abolirea timpului buimac (coautor Ioona Rauschan), Dalnic.Istorii nespuse din satul lui Doja, în coordonare cu Arpad Gazda, volum apărut în trei limbi, română, maghiară și engleză, Final la Cartea rataților. Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale şi naţionale, iar activitatea cultural cu  Distincția culturală a Academiei Româneși cu o înaltă disticție culturală a din partea ministrului culturii al Ungariei pentru diplomație culturală. Este membră a unor prestigioase organizații civile și de media ca Grupul pentru Dialog Socia-GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ICA-International Communication Association, ECREA, MEDIAFORM etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor. Publică în prezent studii de media la rubrica Media culpa în revista”22”, pe Contributors.ro, platforma de analiză a  HotNews, în revista Sinteza, pe platformele justitiecurata.ro și PressHub.

Maura BărbulescuMaura Bărbulescu

Maura Bărbulescu este fondatoarea platformei media Arad24.net cu o vastă experiență în media online. În ultimii ani, a colaborat și a ajutat la înființarea a numeroase trusturi media locale și naționale. Maura este antreprenor și specialist de marketing online și autoare a unei cărți în domeniu.

Ionuț BeneaIonuț Benea

Ionuț Benea este jurnalist din Iași, redactor al departamentului Justiție de la Ziarul de Iași. A debutat în presă în 2008, la cotidianul Obiectiv de Vaslui, unde a acoperit subiecte din zona educației. În 2010 a început colaborarea cu ziarul Adevărul, unde scrie și în prezent.

Eliza CasandraEliza Casandra

Este ziaristă şi colaborează cu Radio Europa Liberă România. În trecut a scris pentru cotidianul România Liberă, a fost redactor și prezentator de ştiri la Radio MIX FM, Radio România Actualităţi şi Rock FM. A fost coordonator de program la Freedom House şi PR Officer la Institutul Cultural Român. Este licenţiată în jurnalism la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Melania CinceaMelania Cincea

Este jurnalist la Timpolis şi fondator al paginii Puterea a Cincea (www.putereaacincea.ro). 
Este licenţiată în Jurnalistică și absolventă a două masterate: Managementul instituţiilor mass-media şi Studii Europene Comparate. A colaborat cu România Liberă, cu Contributors și semnează articole de opinie în Revista 22. 
Este autoarea volumelor „Frăţia penal-academică. Cercetarea ştiinţifică din penitenciarele României: o investigaţie jurnalistică” (Humanitas, 2018) şi „Compoziţii pe dictafon” (Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2018).

Carmen DumitrescuCarmen Dumitrescu

Carmen Dumitrescu, autor și jurnalist. Co-fondator al publicației Liber în Teleorman, jurnalist la publicația online Realitatea de Teleorman, corespondent Europa FM, Mediafax și colaborator al mai multor site-uri de știri. Autor a patru cărți de beletristică, Purgatoriul Nebunilor fiind cea mai recentă apariție editorială a sa.

Titu-Valentin GhergaTitu-Valentin Gherga

Jurnalist, student la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București

Anca GrădinaruAnca Grădinaru

Anca Grădinaru este jurnalist de presă scrisă, radio și televiziune de 21 de ani. În prezent, este reporter la Radio Europa FM. A realizat timp de cinci ani, emisiunea de interviuri online la Europa FM.
In cei peste două decenii de presă, a realizat sute de interviuri, anchete, reportaje și documentare, timp în care a intervievat personalități precum fostul matematician Grigore Gheba, fostul consilier al lui Bill Clinton, Bill Richardson, fostul secretar general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, balerinii Alina Cojocaru, Johan Kobborg și Francesca Velicu.
Mai multe date despre Anca Grădinaru găsiți pe https://blogdereporter.wordpress.com/about/

Ruxandra HurezeanRuxandra Hurezean

Ruxandra Hurezean a absolvit Facultatea de Filosofie din Cluj-Napoca, cu specializarea Sociologie.
Lucrează în presă de peste 25 de ani, timp în care s-a specializat în reportajul social. A condus redacții și a contribuit la înființarea de publicații, lucrând atât pentru presa locală, cât și cea națională.
Este autoarea a cinci volume de reportaje și proză scurtă.
A fost premiată în mai multe rânduri de către Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj și a primit „Premiul Mass-Media” al Ambasadei Germaniei la București pentru reportajele privind istoria și prezentul minorității germane din România.
În anul 2017 a primit premiul Festivalului Internațional de Carte Transilvania pentru „Cartea jurnalistului”.

Emanuela MihailiucEmanuela Mihailiuc

Studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Jurnalism

Gabriela-Lucia NeaguGabriela-Lucia Neagu

Jurnalist, student la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București.
A absolvit Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Ploiești, profilul uman, specializarea Științe Sociale. Din anul 2015 până în prezent, Gabriela este redactor-voluntar la o revistă locală din județul Prahova. În trecut, a fost redactor la revista școlii din orașul său natal, Boldești-Scăeni, dar și la Asociația Art Out din București.

Sebastian OanceaSebastian Oancea

În prezent redactor-șef la publicația Vrancea24, Sebastian Oancea și-a început ucenicia la Ziarul de Vrancea. A fost corespondent Academia Cațavencu, Ziua și Cotidianul, realizator de talk-show la Realitatea TV Focșani si TV Diplomatic Focșani, corespondent Romania TV pana in 2014. De asemenea, este coordonator al Realitatea de Vrancea.

Claudiu PădureanClaudiu Pădurean

Claudiu Pădurean este jurnalist de 21 de ani. A colaborat cu instituții de presă precum BBC, RFI, Der Spiegel, Spiegel TV, Arte Info, WAZ sau EU Observer. În prezent, este corespondent Radio România Actualități și coordonează site-urile ClujToday.ro și rețeaua UPNews.ro.

Florena-Serena PînzaruFlorena-Serena Pînzaru

Jurnalist, student la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București

Andreea PocotilăAndreea Pocotilă

Andreea Pocotilă este jurnalist la VICE România. Are o experiență în presă de 15 ani și a lucrat ca reporter special la Evenimentul Zilei (2007-2009) și România liberă (2009 - 2015).
Recent, participant în programul International Visitor Leadership Program (IVLP), pe tema „Identfying and Combating Disinformation”, derulat în Statele Unite în octombrie 2018.

Teo RusuTeo Rusu

Jurnalist din 2007, cu experiență în presa locală și națională, bursieră în 2014 a programului "Bursele Europene pentru Jurnaliști în Dialog", coautor al portalului național justitiecurata.ro, premiată de Reprezentanța Comisiei Europene în România în cadrul concursului "Reporter și blogger european".

Cristina StancuCristina Stancu

Cristina Stancu (Jurnal de Argeş) are 18 ani de experiență în jurnalism. A debutat în anul 2000, în TV, iar de atunci a profesat atât în presa audiovizuală, cât și în cea scrisă (locală și națională).

Lavinia StănoiuLavinia Stănoiu

Jurnalist, student la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București

În plus, următoarele redacții oferă suport proiectului prin preluarea articolelor noastre de presă pe platformele proprii de comunicare: Europa FM, Radio Europa Liberă și Hotnews.ro 

Reprezentanța Comisiei Europene la București susține proiectul pe baza unei finanțări. 

Care este politica editorială după care ne ghidăm?

Echipa jurnalistică își asumă misiunea de a prezenta faptele adevărate, fără a fi influențate de opinii personale sau prejudecăți. Prelucrarea informațiilor trebuie să fie corectă, onestă și să prezinte același nivel de exigență și atenție între diferitele opinii și puncte de vedere. 

Munca editorială nu este influențată de nici un fel de finanțatorii proiectului și nu acceptăm donații de la partidele politice, ale candidaților care solicită funcții publice sau din orice altă sursă pe care o considerăm în conflict de interese cu activitatea noastră.

Jurnaliștii nu susțin activitatea partidelor politice sau a campaniilor lor electorale, evită să facă acțiuni sau declarații care ar putea compromite capacitatea de a-și face munca cu independență și corectitudine.

Verificăm declarații publice și nu emitem opinii despre persoanele care le-au făcut. Publicăm faptele reale și solicităm corecții de la persoane, dacă este necesar, dar evaluăm doar validitatea unei declarații, nu intenția persoanei care a făcut-o.

Cum alegem informațiile care sunt investigate?

În fiecare zi verificăm informațiile apărute în spațiul public din mai multe surse: 

  • Platforma Zelist.ro care agregă constant informații din peste 2000 de surse online (site-uri, platforme de socializare) și le clasifică în ordinea celor mai viralizate articole din punct de vedere al traficului și reacțiilor cititorilor;
  • Raportări venite prin formularul dedicat de sesizare;
  • Urmărim emisiuni TV și radio, presa scrisă, declarații și comunicate de presă ale instituțiilor.

Când decidem ce informații vor fi verificate și pe ce subiect vom publica un articol de investigație luăm în considerare:

  • Declarațiile / informațiile / materialele de presă care sunt specifice și bazate pe fapte ce pot fi verificate. Opiniile, comentariile sau promisiunile publice nu fac obiectul verificării, cu excepția cazului în care sunt susținute de date sau fapte ale căror veridicitate poate fi analizată.
  • Declarațiile care sunt relevante din cauza importanței persoanei care le-a emis, datorită subiectului menționat sau a repercusiunii lor asupra agendei publice.
  • Informația care are potențial de a fi transmisă, preluată și răspândită la scală mare în spațiul public.
  • Declarații care par a fi înșelătoare, greșite, exagerate, care nu sunt fundamentate cu dovezi sau care discreditează o persoană/entitate.

Echipa noastră face o selecție pe baza criteriilor de mai sus și astfel verificăm informațiile care au un impact mare asupra societății. Însă nu ne asumăm și nu avem capacitatea de a verifica toate informațiile și declarațiile apărute în presă sau toate sesizările despre dezinformări pe care le primim. 

Selectarea materialului care va fi verificat se face fără a aduce discriminare din cauza orientării politice, ideologice, sexuale sau etnice.

Cum se desfășoară procesul de verificare a informației și ce surse folosim? 

Pentru fiecare subiect decis a fi investigat va lucra, în funcție de disponibilitatea în acel moment, între unul și 3 jurnaliști din echipa de proiect. Când scriem un articol de presă cu privire la subiectul actualizat urmărim acești pași: 

  • Analizăm declarația: încercăm să înțelegem atât ipoteza care stă la baza acesteia, cât și dovezile utilizate. Informațiile corecte pot fi folosite și pentru a induce o opinie care este înșelătoare sau incorectă, deci este important să extragem semnificația și sensul declarației.
  • Contactăm persoana care a făcut declarația, cu excepția cazului în care sursa informației folosită în declarație este evidentă, pentru a o întreba despre sursa pe care a folosit-o pentru afirmațiile sale și pentru orice alte detalii pe care trebuie să le înțelegem.
  • Adunăm dovezi: încercăm întotdeauna să strângem o gamă largă de dovezi referitoare la o declarație și folosim de exemplu: statistici oficiale, informații publice ale autorităților sau instituțiilor ori obținute pe baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, consultăm legi, alte articole și declarații pe același subiect, studii academice, solicităm informații sau sfaturi din partea unor experți etc.

Folosim instrumente avansate de verificare a originalității pozelor sau filmelor, verificăm informații care au fost online dar ulterior șterse, folosim căutări optimizate pe Internet.

Odată ce probele sunt adunate și analizate, putem scrie articolul și emite o concluzie asupra veridicității acestuia. Articolele sunt menite să vă ghideze prin toate dovezile cât mai clar posibil, astfel încât să puteți ajunge și singuri la o concluzie asupra subiectului. 

În urma analizei, includem declarația în una dintre aceste categorii:

ADEVĂR – Informația este corectă. 

MIXT – Analiza arată că declarația include atât informații adevărate, cât și false (sau corecte/false dar și ambigue), sau concluzia depinde de variabilele cu care este analizată.

MINCIUNĂ – Informația nu este adevărată. 

NECONCLUDENT  – Informația nu poate fi verificată sau au fost obținute date privind afirmația examinată, dar nu sunt suficiente pentru a ajunge la concluzia că afirmația este adevărată, falsă sau mixtă.

  • Revizuim articolul: editorul revizuiește materialul de presă și se aduc eventuale modificări articolului, apoi acesta este publicat pe platforma DETECTORUL DE MINCIUNI și redirecționat către redacțiile de presă partenere.

În plus, în funcție de caz, vom trimite rezultatul analizei noastre către: 

  • persoana care a emis dezinformarea cu rugămintea de a-și corecta public declarația și a reduce impactul dezinformării asupra societății.
  • persoana asupra căruia s-a emis dezinformarea și o vom ruga să trimită pe baza dreptului la replică o declarație ce trebuie pusă la dispoziție publicului indus inițial în eroare.
  • instituțiile ce pot lua măsuri în a sancționa redacțiile ce produc intenționat dezinformare sau care nu doresc să publice dreptul la replică.

Cum corectăm un articol?

În analizele noastre, demonstrăm în mod clar toate fazele proceselor noastre de verificare dar și sursele folosite în articol. Cel mai important pentru noi este să evităm propagarea falsă a știrilor și să construim modele de gândire critică ce pot fi folosite de utilizatorii care își primesc știrile online.

Cu toate că lucrăm sub principiul acurateții și rigorii jurnalistice, în acest proces pot exista cazuri în care informațiile folosite au fost incorecte, au fost consolidate greșit sau au dus spre concluzii eronate. Când este nevoie de o corectare sau modificare, ne vom asigura că toți cei care citesc analizele scrise de echipa DETECTORUL DE MINCIUNI o vor vedea. Vom disemina informația actualizată către toate redacțiile de presă partenere și prin toate canalele de comunicare pe care le-am folosit la articolul original. 

Când cititorii ne indică o greșeală într-una din analizele noastre și ni s-au prezentat sursele corecte, lansăm un nou proces de investigație și analiză. Dacă articolul actualizat duce spre o altă concluzie asupra subiectului analizat vom menționa și acest aspect.

Alături de cazurile în care o eroare trebuie să fie corectată, în unele cazuri este posibil ca analiza să trebuiască să fie actualizată odată cu apariția unor noi date tangibile. O actualizare nu înseamnă întotdeauna că există o greșeală în analiză ci poate de exemplu afișa informații noi despre subiect. Astfel, indicăm ce schimbăm în analiză, la ce oră și dată am actualizat articolul. 

Invităm cititorii să ne trimită sursele pe care le consideră necesare a fi luate în considerare în analizele noastre, mai ales dacă schimbă sensul concluziei articolelor la adresa de mail